Odată puteam sa zbor. Puteam să mă arunc de pe geam si să plutesc. Acum cad.
Odată puteam să uit. Puteam sa uit ce făceam, ce mancam şi ce auzeam. Acum nu mai pot. Nu pot să te uit. Nu pot să trec peste tine.
Odată ştiam ce se intamplă. ştiam că am super puteri. Puteam să iubesc, să rad, să fiu fericit, puteam să fiu ca nimeni altcineva. Puteam să fiu raiul tau. Dar ca orice rai, am luat foc.
Oamenii m-au făcut mai tare, dar durerea mai mic.
Odată puteam să dorm. Să adorm cu gândul la tine. Si să mă trezesc zâmbind.
Acum nu mai pot. Adorm plângand şi mă trezesc la fel. Asta dacă pot sa dorm.
Aş fi vrut să uit. Aş fi vrut să te uit. Poate era mai uşor. Poate era mai bine. Dar nu este. Nici pentru mine, nici pentru tine.
Am uitat cum e să visezi. Simt gustul amar al realităţii.
Oare voi mai zbura vreodată?
Odată imi spuneai poveşti. imi spuneai nu mă uita. acum, te uit?
si eu adorm plangand. suntem destule care adormim plangand si destui.
RăspundețiȘtergerema regasesc in a doua jumatate a acestui post:).
nu e asa rau sa cazi.
RăspundețiȘtergeresi eu cad.
si eu simt ca mi-am pierdut universul.
si eu ma trezesc si realizez ca nu mai am nimic al meu. ca nu mai am niciun ideal.
si totusi stiu ca universul meu e inca acolo tocmai ca ma gandesc la el. refuz doar sa privesc.
lasa-te sa cazi. si sa nu-ti fie teama de aterizare pentru ca ea o sa fie asa cum alegi tu sa fie. o sa poti zbura numai dupa ce ai o noua pista de decolare.
numai bine:)
cu totii trecem cel putin o data prin asta.suntem oameni!e inevitabil sa nu fim marcati de anumite evenimente ce candva ne-au inseninat universul...
RăspundețiȘtergerecu timpul..probabil o alta EA va fi totul, si iti va contura raiul, dar un lucru e sigur...unele amintiri nu se uita.poate doar se cicatrizeaza si ai sentimente imnune la retrairea lor..dar nu se uita!
take care:*